Îi mulţumesc pentru că eşti, Îi mulţumesc pentru că sunt, Îi mulţumesc pentru că ne cunoaştem.
Îţi mulţumesc pentru că eşti, îţi mulţumesc pentru că sunt , îţi mulţumesc pentru că ne cunoaştem.
Mulţumesc pentru că ne trezeam de dimineaţă şi pierdeam timpul împreună , pentru ca fără tine nu aş fii cine sunt şi doar cu tine am cunoscut viaţa , doar tu m-ai învăţat să scriu "jardin" şi tot doar tu m-ai învăţat să pronunţ. Doar din cauză că eşti pot spune că ştiu cu adevărat ce e prietenia adevarată , în cea mai pură stare ,pot spune că am avut o copilarie mai mult decât minunată şi mulţumesc pt că am împartaşit-o cu tine.
Mulţumesc pentru nopţile târzii de vară şi pentru râsele isterice , merci că m-ai lăsat să văd inocenţă şi împreuna cu tine am fost.
Împreună am fost copii sub soare şi am râs , şi tot aşa ne-am udat şi cu apă la tine în grădină , la mine în grădină sub ochii florilor.
Împreună am mâncat cireşe din alt univers (al copilăriei) şi tot aşa ne-am căţărat în pomi.
Împreună am mers desculţe, în pantaloni scurţi şi am şters praful de pe strada noastră şi tot cu tine , şi tot împreună săream în bălţile fierbinţi ale ploilor de vară.
Împreună am stat sub nucul tău şi împreună ne-a fost frică de fantome.
Împreună am privit praful ridicându-se din stradă şi am suferit la desparţire şi îmi părea o veşnicie pâna a doua zi , când ne puteam întâlni iar la joacă.
Cu tine am furat floarea-soarelui şi tot cu tine muream de frica , cu tine m-am urcat in căruţe şi tot cu tine am mâncat pepeni vara.
Am scos apă din fântână şi am învăţat să înjurăm , am stat pe prispa încinsă de soare şi am citit, ne-am dat în leagăn şi am spus poveşti de groază şi ne-am jucat. Împreună.
Cu tine am zburat prin timp şi cu tine am plâns fiindcă ne-a omorât ce aveam mai frumos: prietenii şi vara şi căldura.
Dar chiar şi aşa noi tot am stat , mai melancolice acuma , pe pământ, sub teiul meu şi am mâncat capşuni.
Adolescente cum eram şi suntem stăteam cu orele in curte să ne topim de caldură şi topitura să o turnăm în amintire , să rămânem copii pt totdeauna.
Am râs şi am plâns din dragoste , am fost şi supărate.
Acum îmi pare rău la desparţire şi tot îmi pare o veşnicie şi abia aştept să ne întalnim la joacă.
Chiar dacă creşti , şi tu , şi eu , nu mă lăsa în noapte ,căci noaptea-i lungă şi e grea şi e plină de morţi. Acum mai bine hai să luam un film de groază , hai la mansardă şi adu şi nişte apă şi dacă tot te duci ia şi nişte iaurturi.Cu fragi.
Apoi o să dansăm în geam , dar nu pt totdeauna.
Şti şi tu bine că într-o zi timpul n-o să se-ndure şi iarăşi va veni cu dinţii mari şi ascuţiţi , desparţirea.
Şi după , vom fii tot împreună .dar nu adolescente.Şi nici copii.
Aşa că pâna atunci hai să ne bucurăm împreună de fiecare clipă.
Mulţumesc pentru că eşti cea mai bună prietenă a mea.
PS:Ştiu că plângi smiorcăito , ăsta nu e film.
PS2: Sau am putea să ne călugărim împreună, sau să nu ne mai facem familii.
PS2 : După ce citeşti asta nu mă suna imediat , ma uit la un film :)).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu